floare de ger stralucind in fereastra

in toata nebunia asta cu sarbatorile si cu sfarsitul anului, am primit un cadou minunat, la care nu m-as fi asteptat. ajunsa acasa, nici nu am dezlegat bine caii si dan vana imi spune la telefon:"elena, treci marti pe la 18 la casa de cultura sa vezi o floare de ger". nu imi venea sa cred! dupa o intrerupere de cinci ani, dan reusise sa isi adune prietenii si sa ne ofere iarasi floarea de ger, cu doar o zi inainte de ajunul craciunului.
asadar,dupa ce mi am aranjat zulufii (eu fiind aproape cheala), am pornit marti seara, spre casa de cultura a municipiului nostru adormit, unde in sala nu erau mai mult de 50 de persoane ( restul calafetenilor pregateau carnati si slanina). nici mai mult, nici mai putin decat ceea ce aproximasem eu ca va fi.
dar cand pe scena urca mircea vintila cu mielul, sorin mingheat cu flautul fermecat, doru stanculescu fara petele (din cauza gerului), madalina amon cu toata generatia-n blugi, dinu olarasu, florin thomits, ioan onisor, emeric imre in diferite ipostaze si dan vana cu prostii si nebunii lui, parca-i mai bine ca sala nu-i plina.
au fost cateva ore frumoase de cantec cu cativa oameni frumosi rau si nu pot spune decat ca abia astept editia de anul viitor , cand , dupa promisiuni, se va reveni la formatul de festival.
a, si bineinteles abia astept tabara folk...pentru ca la calafat, desi pare incredibil, se intampla de ani buni, o reuniune de-o vara, care poarte numele de "tabara nationala de muzica folk cu participare internationala" si care este de fapt o experienta, ce nu poate fi descrisa, ci doar traita.