vreau sa borasc

vreau sa borasc...ma duc sa borasc...nu am reusit sa borasc

daca mai crezi in mine...

daca mai crezi in mine
intoarce-te acasa
totul poate fi ca la inceput-zicea un cantec al lui adi bezna (sau zicea adi intr-un cantec).
tu chiar crezi ca daca te intorci acasa, totul poate fi ca la inceput?
niciodata nu am crezut in regrete si in a doua sansa. si experienta (scurta, cei drept) mi-a dat dreptate mereu.
doar prima sansa poate fi frumoasa, doar traind fara regrete, mai pot crede in tine, mai pot tresari la auzul glasului tau si mi se mai pot inmuia genunchi cand te vad.
nu rata prima sansa!

gaina la biblioteca

azi am fost, pentru prima data in 2009, la bcu (incepe sesiunea, deci trebuie). well, biblioteca central universitara este un loc chiar dragut, foarte civilizat, cu di toate pentru toti, spre deosebire de alte biblioteci din romania. si azi am nimerit intr-o sala destul de goala, unde locurile din dreapta si stanga mea erau libere. perfect! si m-am asezat frumos la locul meu, in mijloc, mi-am aprins laptopul, am dat comanda de carti de la depozit si m-am dus si la raft sa caut ce imi trebuia de acolo. si pentru ca am gasit tot ce imi doream, chiar si mai mult, le-am adus pe toate la locul meu. si pentru ca nu aveam vecini le am intins peste tot. nici nu am terminat bine de aranjat, ca a venit si tipa care aduce cartile de la depozit cu ceea ce cerusem mai devreme...s-a uitat mirata pe masa mea si le-a lasat...cu mirare cu tot...care odata ajunsa la mine, s-a transformat in ingrijorare: si pe astea unde dracu le mai pun?...singura chestie care mi-a venit in minte atunci a fost o gaina cu moaca mea pe un munte de carti, care flutura o pancarda mare , pe care e scris frumos: taranu tot taran, dom le...pana si la bcu. am tras aer in piept si am plecat la o tigara...unde bang...am gasit si solutia salvatoare...chiar daca stau toata ziua la biblioteca nu voi avea timp sa conspectez toate cartile...asa ca ar fi cazul sa fac o selectie...ceea ce am si facut....si mi-a luat aproximativ trei ore....dar macar maine stiu sigur ce imi trebuie si ce nu...bine, eu mi-am calculat ca maine voi avea tot doua locuri libere langa mine...

why are men so horny?

este o intrebare dificila, care ma macina rau de totin ultima perioada. toata nedumerirea mea a inceput acum doua zile. un prieten m-a rugat sa ii gasesc trei persoane, care sa stie sa traduca din romana in ungara, germana si sarba cateva materiale. pentru a face cautarea mai simpla si pentru a nu da bani pe telefoane la cunoscuti, am pus la status ul de la messenger urmatorul anunt: caut ungur, neamt si sarb...anunt foarte serios. in secunda doi, juma din lista masculina de pe messenger se oferea sa iti schimbe cetatenia romana cu una tripla ungaro-nemteasco- sarbeasca, in timp ce cealalta jumatate, reprezentata de cei mai liberi in gandire (excitati de gandul de grup) nu aveau preferinte in ceea ce priveste rolul pe care trebuiau sa l indeplineasca, important era sa fie si ei utili societatii. intr-un final chiar am gasit un traducator ungur, deci anuntul nu a fost totusi in zadar.
azi, cautam un psihiatru, ca mai nou fac munca de hr pe gratis. si daca tot am avut asa un mare succes cu anuntul de ieri de pe messenger, am zis sa profit si sa schimb statusul cu "caut psihiatru", mai ales ca imi venea foarte greu sa cred ca vor mai exista persoane care vor gasi conexiuni sexuale si in treaba asta. sooo wrong!!!!!!! azi am primit pana si poze cu canapele.....fratilor, canapelele sunt la psiholog! la psihiatru sunt socurile electrice, pe care vi le recomand cu caldura!!!!!!!!!!!!!!

povestea cavalerului cu brici

azi am gasit un ymterviu luat de comanescu lui emil brumaru...si mi am amintit cum am ajuns eu la concluzia ca brumaru is the very best of the 2000. si o sa va zic si voua mai tarziu, deocamdata va spun cum am dat peste acest om, mai precis peste poeziile lui. simplu. ascultand Povestea cavalerului cu brici, cantata de emeric imre. mi au placut tare mult versurile, ceea ce m a condus la marea descoperire, a poetului care le a scris, emil brumaru. si ca sa intelegeti cat de cat ce spun, versurile:

copila dulce rama trece
drugii de roua se topesc,
un fluture cu burta rece
pluteste-n ceaiu-mi chinezesc.

traia intr-un castel pe Rin
un cavaler ce din capriciu,
gustand bobite din ciorchin
taia soparlele cu briciul.
si-apoi le prepara in sos
de leustean si portocale si preasupusilor voios
le da in de-albastru oale.

si azi asa si maine-asa
pana ce-o slujnica fecioara
ramase din mancare grea...
si se-arunca in scoc la moara.
iar castelanul nostru-amar
visa de-atunci intreaga-i viata
soparle cu sani albi si mari,
strangand copile dulci in brate.

si cantecul

la vanat de cafea

ce ghinion mai mare ti se poate intampla, decat sa te trezesti cu pofta de cafea intr-o dimineata(care de fapt era dupa amiaza, dupa 13.00) de 2 ianuarie si sa iti fie lene sa iti prepari minunata licoare in propia ograda? sa nu gasesti in tot bucurestiul o cafenea deschisa. asta ti se poate intampla. asadar in ipoteza avem trei cunoscute: pofta de cafea, lene ca sa imi prepar acasa si chef de bantuit in oras dupa o ceasca mare de cafea. rezolvarea a venit repede. m am imbracat, am sarit in primul ratb care ducea in centru si, pentru ca nu era nici mare aglomeratie, in 15 min am si ajuns. odata ajunsa in centru am aruncat cu banu' sa vad in ce directie o iau. am inceput cu edgar' s, ca i cald si bine si pe langa cafea mai si mananc ceva. deja visam la pizza si la salate, uitasem de cafea. ajuns la locul cu pricina: INCHIS, deschid de pe 3. nasol! vis a vis la rendez vous la un ceai sa ma incalzesc macar. inchis. ok! mergem pe lipscani. e imposibil sa nu gasesc o cafenea deschisa in tot lipscaniul. market inchis, switch inchis, chocolat inchis, la cofee right aceeasi poveste.ok, cafenelele sunt inchise, dar hai sa incercam un fire, un han sau in curtea berarilor, poate, poate. ba nu se poate, nimic. de ce? pentru ca sunt sarbatorilor. care sarbatori? e deja 2 ianuarie. si daca sunt sarbatori lumea nu mai bea cafea in oras? nu stiu cum sunt altii. dar eu vreau cafea! la munca! pan la urma m-am resemnat, am gasit un non stop deschis si mi am luat o cafea cu 1.5 ron,. iar in pret erau incluse si doua pliculete de zahar (pe care le-am adus acasa!). macar am facut o economie importanta, ce imi va fi de folos in viitor, plus rezerva de zahar

in sfarsit 2009

uraaaa!in sfarsit s-au terminat sarbatorile, s-au ingurgitat sarmalele, s-au terminat rachiele si acum a venit vremea muraturilor, a cafelelor, a durerilor de cap. iar ceea ce este si mai frumos este ca in maxim doua zile blocajele bucuresti-valea prahovei se vor reintorce la locul lor de toate zilele si noptile, in minunata noastra capitala, stresu va reveni la cotele normale si bonus, promotie, sau cum vreti sa ii ziceti, de la 2009 pentru toti: criza (care, nu stiu exact, dar este si va fi). in concluzie mai turnam in gatlejuri un pahar de sampanie in cinstea noului an. macar am trecut cu bine si sarbatorile astea cu toata carnatoraia lor...la multi ani!!!